Soliman Magnificul,

Soliman I (turca imperiului Otoman: سليمان Sulaymān, turcă: Süleyman; n. 6 noiembrie 1494 - d. 5/6 septembrie 1566) a fost al zecelea sultan al Imperiului otoman. Acesta a domnit între anii 1520-1566. Acesta este unul din cei care au domnit o perioadă lungă de timp. În Orient acesta este cunoscut sub numele de Soliman Magnificul, iar în Occident sub numele de Legislatorul (în turcă: Kanuni; arabă: القانونى, al -Qānūnī) datorită implicării sale în finalizarea sistemului de legi al Imperiului Otoman. Soliman a fost cel mai puternic şi cunoscut conducător din Europa secolului al XVI-lea.

El coordona politica şi economia Imperiului dar era în acelaşi timp şi conducătorul armatei. Fiind în fruntea acesteia el cucereşte pe rând Belgrad-ul, Rhodos-ul, iar prin cucerirea Vienei din 1529, reuşeşte să pună stăpânire în mare parte pe teritoriul ungar. În lupta sa pentru cucerirea unor noi teritorii precum Persia, Africa de Nord sau Algeria se uneşte cu armata Orientului Mijlociu. Acesta controlează traficul maritim din mări precum Marea Mediterană, Marea Roşie şi Golful Persic.

Fiind conducătorul Imperiului Otoman, acesta instituia şi promulga legi din punct de vedere economic, social, financiar şi justiţie. Aceste legi dure au dăinuit şi după moartea sa o lungă perioadă de timp. În perioada domniei sale cultura otomană se dezvoltă mai ales în domeniul artelor, literaturii şi arhitecturii.

Încălcând tradiţiile otomane privind căsătoria, acesta se căsătoreşte co o supusă din haremul său. pe nume Roxelana. Căsătoria sultanului cu aceasta îl face pe acesta să câştige mai multă notorietate. După 46 de ani de domnie Soliman moare, fiul său, moştenitorul tronului, Selim al II-lea preia conducerea ducând mai departe succesul tatălui său.