Porsenna, rege etrusc. S-a luptat cu romanii pentru a-l reîntrona pe Tarquinius Superbus, care-i ceruse ajutor. El atacă Roma în fruntea unei armate puternice, dar e respins de vitejia romanilor, care-i ţin piept. Uimit şi mişcat de patriotismul şi curajul lor, dar mai ales de gestul unuia dintre ei - C. Mucius, supranumit ulterior Scaevola, care încercase să-l ucidă pe împărat şi, fiind prins, îşi arsese în văzut tuturor mâna dreaptă drept pedeapsă că greşise ţinta, - Porsenna a încheiat în cele din urmă pace cu romanii. intr-adevar, statul intermediar intre regalitate si republica, plasmuit deBrutus, a trecut, nu multa vreme dupa 508 i.C, sub protectia constrangatoare aplicata Romei de Porsenna, capetenia etruscilor din Clusium, care, foarte probabil, nu aveau nici un interes sa-i readuca la carma Orasuluipe Tarquini. Este adevarat ca legendele Republicii il infatisau ca pe un asediator al Romei, hotarat sa-i restaureze pe Tarquini, convins insa sa renunte.la intentiile sale de rezistenta eroica a locuitorilor ei (Liv. 2, 9, l-5). Rezistenta oglindita de legende celebre, precum cele ale lui Mucius Scaevola, Horatius Cocles si Clelia. Porsenna era la Clusium lars sau larth, adica tiran local sau comandant militar. Chiar numele sau ar putea deriva de la termenul etrusc pentru „sef", purthne. intr-adevar, Porsenna a tras profit din slabirea Orasului, subsecventa revolutiei, pentru a-si impune aici un protectorat, intai refuzat de romani si apoi acceptat. Porsenna a aparat Roma impotriva unor latini favorabili Tarquinilor si, ca protector, a impus dispozitii evocate de sursele literar-istorice drept severe la inceput si marinimoase ulterior (Liv., 2, 10-l5; DH, 5, 35-36; Plin., 34, 139; Tac, H., 3, 72, 1). Protectoratul lui Porsenna a alcatuit ultimul episod al presiunii etrusce asupra Romei si a durat cel putin pana in 498 i.C. Porsenna a fost reprezentat la Roma si de alti adjuncti in afara de Publicola. Porsenna a fost cel care a instalat la Roma magistrati anuali, pentru ca se temea ca nu cumva ei, daca ar fi dispus de un mandat mai indelungat, sa ii conteste autoritatea. Porsenna a instaurat norma colegialitatii carmuitorilor nemijlociti ai Orasului. Dupa inlaturarea protectoratului acestui lars, liga latina, dirijata, dupa 510-509 i.C, de catre orasul Tusculum si de Octavius Manilius, si-a mobilizat fortele impotriva Romei (Liv., 2, 18, l-3; DH, 5, 59-77). Totusi Tarquinius al II-lea a murit prin 495-493 i.C, iar latinii au fost infranti (Liv. 2, 19). Latinii au trebuit sa incheie un tratat, foedus, cu romanii. Tratatul, promovat din partea romanilor de catre Spurius Cassius, asigura autonomia Romei, in raporturile ei cu liga latina, dar nu si preponderenta ei definitiva in Latiu. incat, intre 498 si 493 i.C, faza tranzitorie a institutiilor „primordiilor" s-a incheiat. Influenta etrusca, desi diminuata, a disparut de asemenea in 480 ori 470 i.C, cand s-a impus definitiv la Roma o factiune, o „partida" nationala romana. In orice caz magistratii romani anuali nu au mai depins de nimeni si Republica a fost definitiv instaurata. Ca si ciuitas, ca structura mentala si chiar institutionala. Magistratii republicani, investiti la sfarsitul perioadei de tranzitie, au posedat o autoritate cu totul diferita de competentele absolutiste ale regilor etrusci si chiar fata de cea ingradita, exercitata deBrutus, Publicola si de alti adjuncti ori „legati" ai lui Porsenna. Acesti primi magistrati republicani au putut sa se intituleze „pretori", praetores, ori „sefi", „conducatori" sau „presedinti", praesules. Chiar Titus Livius, uitand parca faptul ca ii intitulase consuli, ii califica drept praetores (Liv., 3, 55, 13; 7, 3, 5 si urm.). Pede alta parte, alte izvoare afirma clar ca titulatura deconsular fi fost ulterioara Legii celor Douasprezece Tabule, deci subsecventa anului 450 i.C. (Zonaras, 7, 19). Sub aspect tehnic, competentele primilor magistrati republicani sunt asemanatoare celor candva asumate de adjunctii regelui. Cu toate acestea semnificatia profunda a autoritatii lor era cu totul noua, deoarece codul institutional se schimbase radical.
Acest blog este realizat de prof.Langu Sorin de la Sc.Nr.26 Galati, si are scopul de a introduce elevii de gimnaziu, si nu numai in atmosfera istoriei abordand biografiile unor mari personalitati. Informatiile si fotografiile sunt publice, preluate de pe site-uri web si pot avea unele greseli, gramaticale sau stiintifice, pentru care ne cerem scuze. In speranta ca acest blog va fi folositor asteptam sugestii.
Veneția - Bazilica San Marco
-
Basilica Sfantul Marcu (in italiana - Basilica San Marco) este cea mai
cunoscuta si mareata dintre bisericile Venetiei, cat si unul dintre cele
mai elocven...
Batalia de la Varna 1444
-
Cruciadă antiotomană promovată de papa Eugen al IV-lea (1431 – 1447) şi
condusă de Vladislav (1440 – 1444), regele Ungariei şi al Poloniei, şi de
Iancu de ...
Expozitia concurs 2013
-
In perioada 8
-9 octombrie elevii scolii nr. 26 au participat la Expozitia -concurs "Sa
ne-amintim mereu... pentru a nu se mai intampla niciodata", dedicat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu